Pazitul usturoiului

Pazitul usturoiului

Practica ghicitului si a vrajilor colective, indatinata cu ocazia Noptii Sfantului Andrei, se numeste pazitul usturoiului: “Usturoiul se pazea in credinta ca in aceasta noapte supranaturalul malefic, in primul rand strigoii, ar putea sa-i fure puterile curative si protectoare”. (V. Butura)
La Zorleni, jud. Vaslui, paza usturoiului se facea astfel:
Inspre Sfantul Andrei, intr-o casa de gospodar se strang 10-12 fete avand fiecare fata cate o paine, trei caciulii(capatani) de usturoi, un fir de busuioc, legate cu gaitan rosu si o sticla de rachiu. Lucrurile acestea le pun pe o masa, intr-un colt al casei si le acopera cu o broboada rosie. Langa lucruri, pe masa, sta un sfesnic cu o lumanare aprinsa care arde de cu seara pana la ziua. Langa masa – una la dreapta si una la stanga – stau de straja doua babe care baga bine de seama sa nu se fure din lucruri, ori sa nu puna cineva mana pe ele. Ele stau acolo neclintite pana dimineata. La datina aceasta, pe langa fete, se strang si flacai, mai ales cei ce traiesc bine cu fetele adunate. Ei tocmesc lautari, canta si joaca cu totii. Cand s-a facut ziua bine, un flacau ia intr-o covata sau pe o tabla mare toate lucrurile fetelor de pe masa (usturoiul, painile, busuiocul si sticlele de rachiu), lautarii ies afara, hora incepe, flacaii chiuie, iar flacaul cu lucrurile din covata, acoperita cu broboada rosie, joaca usturoiul in mijlocul horei. Usturoiul acesta e tare bun la casa. Cand vitele-s bolnave, li se da mujdeiul in bors, ori in vin si le trece. Daca se fura usturoiul nu-i bine: la casa aceea nu-i Doamne ajuta si fetei nu-i merge bine. Usturoiul pazit primavara se pune in pamant si-i bun de leac. Furatul usturoiului se face de unii flacai ghidusi, ca sa rada ori sa faca in ciuda vreunei fete. (T. Pamfile)